TEXTUL LITERAR

Fișier teoretic

Def: Textul literar/opera literară este creația în versuri sau în proză în care autorul creează un univers imaginar, prin intermediul căruia redă fapte, idei, aspecte  din natură, folosind un limbaj expresiv.

Trăsături:

-scopul este de a emoționa puternic cititorul

-expresivitatea este generată de figuri de stil, imagini artistice, punctuație cu rol stilistic

-limbajul este bogat și variat

-cuvintele sunt folosite cu sens figurat

-originaliatea se manifestă la toate nivelurile, deoarece textul exprimă viziunea artistică a autorului

Motivarea apartenenței la categoria textelor literare

Planul redactării compunerii

I. Introducere

- includerea fragmentului în categoria textelor literare și definiția operei literare

II. Cuprins

-Ilustrarea trăsăturilor operei literare

a. trezește sentimente cititorului

b.autorul își exprimă propria viziune

c. expresivitatea limbajului

d. muzicalitatea textului

e. originalitate

III. Încheiere

- concluzii

Redactează o compunere de 15-25 de rânduri în care să argumentezi că La gura sobei de V.Alecsandri este un text literar/ operă literară.

În compunerea ta, trebuie:

-să prezinți două trăsături ale textului literar

-să ilustrezi cele două trăsături cu exemple adecvate din text

-să redactezi un conținut adecvat cerinței formulate

-să respecti limita de spațiu indicată

Așezat la gura sobei noaptea pe când viscolește

Privesc focul, scump tovarăș, care vesel pâlpâiește.
Și prin flacăra albastră vreascurilor de aluni
Văd trecând în zbor fantastic a poveștilor minuni.

Iată-o pasere măiastră prinsă-n luptă c-un balaur;
Iată cerbi cu stele-n frunte care trec pe punți de aur;
Iată cai ce fug ca gândul; iată zmei înaripați
Care-ascund în mari palaturi mândre fete de-mpărați.

Iată pajuri năzdrăvane care vin din neagra lume,
Aducând pe lumea albă feți-frumoși cu falnic nume;
Iată-n lacul cel de lapte toate zânele din rai...
Nu departe stă Pepelea, tupilat în flori de mai.

Dar pe mine ce m-atrage, dar pe mine ce mă-ncântă
E Ileana Cosânzeana!... în cosiță floarea-i cântă.
Până-n ziuă stau pe gânduri și la ea privesc uimit,
Că-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit!
                                              ( V. Alecsandri, La gura sobei)

     În opinia mea, textul La gura sobei de V.Alecsandri este o operă literară, creație în versuri în care autorul creează un univers imaginar, prin intermediul căruia redă fapte, idei, aspecte  din natură, folosind un limbaj expresiv.    
     În primul rând, textul conține mărci afective și trezește sentimente puternice cititorului: atmosfera liniștită și plăcută a căminului oferă clipe de răgaz în fața focului, dând aripi imaginației care îl poartă către alte lumi.   
      În al doilea rând, eul liric contemplator, își exteriorizează  în mod direct sentimentele și trările generate de tabloul pe care-l privește, filtrând realitatea prin sensibilitatea sa și creând astfel un  univers imaginar propriu. În acest fel, viscolul de afară nu apare într-o  ipostază înspăimântătoare, căci focul din odaie oferă senzația de cald și de plăcut, ce deschide poarta poveștilor:  Văd trecând în zbor fantastic a poveștilor minuni.   
      În al treilea rând, textul se remarcă prin expresivitate, ca urmare a unor procedee artistice specifice, remarcându-se prezența figurilor de stil, precum: personificarea vesel pâlpâiește, ce transmite optimismul, epitetul scump tovarăș, ce sugerează atmosfera primitoare a odăii. Acestea stau la baza unor imagini artistice vizuale: caii fug , punți de aur, mândre fete de-mpărat, dar și auditive: floarea-i cântă, completând astfel frumusețea tabloului descris. Expresivitatea este sporită și de muzicalitatea versurilor, textul fiind scris în versuri organizate în catrene, cu rimă împerecheată și ritm iambic.    
       În concluzie, textul La gura sobei de V.Alecsandri este un  text liric, deoarece autorul își exprimă emoții și sentimente generate de iarnă prin intermediul unui limbaj artistic, reușind să impresioneze puternic cititorul.